Fiecare parinte doreste sa incurajeze in procesul de crestere si educatie a copilului calitati si obiceiuri pozitive. Printre aceste calitati se numara si morala. Moralitatea nu este un dar cu care copilul se naste, moralitatea se invata! Expresia: “Copiii invata din ceea ce traiesc!” este cu siguranta aplicabil moralitatii. Prin urmare, daca doresti un copil integru, compasionat, care urmeaza o viata etica, care stie sa aleaga intre bine si rau, intre ceea ce este drept si nedrept, atunci tu ca parinte va trebui sa-ti ghidezi viata conform acestor principii. Pe scurt, moralitatea este integrata în natura umana prin intermediul celor cu care venim in contact in perioada de formare. Important nu este ceea ce spune un parinte, ci ceea ce face acesta devine mecanism invatat. Copiii invata imitand inclinatiile si comportamentele celor care-i cresc, le adopta valorile, cu conditia ca acestia sa le detina. Cei sapte ani de acasa sunt temelia pe care se construieste caracterul fiecarui copil in parte.
Dupa varsta de doi ani copiii se confrunta cu primele probleme de natura morala, declansate de sentimentul de bine si rau. Pentru a consolida comportamente potrivite cu o educatie morala, cercetarile arata ca lauda este mai eficienta decat recompensa. Cercetatorii, Joan E. Grusec si Erica Redler au examinat ce se intampla atunci cand apreciem comportamentul generos fata de caracterul generos. Copiii care au participat la acest studiu au fost impartiti in doua tabere. Ambele tabere aveau ca sarcina sa doneze jucarii altor copii mai putin favorizati. Pentru o tabara laudata era actiunea: “A fost frumos din partea voastra sa oferiti jucarii copiilor saraci. Da, acesta a fost intradevar un gest frumos si de ajutor.” In cealalta tabara a fost laudat caracterul copiilor: “Consider ca tu esti genul de copil caruia ii place sa-i ajute pe altii ori de cate ori are posibilitatea. Tu esti un copil placut si de ajutor.”
Cateva saptamani mai tarziu cand au avut ocazia sa ofere, sa faca gesturi caritabile, copiii al caror caracter a fost laudat au fost mai generosi decat copiii carora li s-au laudat actiunile. Laudand caracterul copiilor, acest aspect i-a ajutat sa internalizeze, sa adopte mai usor un act moral ca parte a identitatii lor. Observandu-si propriile actiuni, copiii au invatat cine sunt: eu sunt o persoana de ajutor. O alta cercetare condusa de psihologul Christopher J. Bryan, constata ca pentru formarea comportamentelor morale, substantivele sunt mai utile decat verbele. Pentru a convinge copiii de varsta 3-6 ani sa fie de ajutor intr-o anume sarcina, in loc sa le spuna “ajuta-ma”, mai eficace( 22 pana la 29%) a fost expresia: “fii un ajutor!”. Tendinta de a insela a fost redusa la jumatate cand in loc de “Va rog, nu va inselati”, a fost folosita expresia “ Va rog, sa nu fiti un trisor”. Este bine de retinut ca atunci cand actiunile copiilor devin o reflectare a caracterului lor, acestia vor avea tendinta, constient sau inconstient, sa se indrepte mai mult spre alegeri morale. Cu timpul ele pot deveni parte din caracterul lor.
Rusinea le determina sentimentul ca sunt persoane rele, in timp ce vina le determina sentimentul ca au facut un lucru rau. Rusinea este o judecata negativa despre sine, care este devastatoare: rusinea face copiii sa se simta lipsiti de valoare si ca raspuns ei doresc sa scape de situatie. Vina este o judecata negativa despre o actiune, care poate fi reparata printr-un comportament bun. Atunci cand copiii se simt vinovati, tind sa experimenteze remuscari si regrete, sa empatizeze cu persoana pe care au ranit-o si sa doreasca sa indrepte acest lucru.
Dacă doriti sa cresteti copii empatici, care sa aiba grija de ei, si de ceilalti, trebuie sa-i invatati sa simta mai degraba vinovatia decat rusinea atunci cand se compoarta gresit. Într-o analiza de cercetare privind emotiile si dezvoltarea morala, psihologul Nancy Eisenberg sugereaza ca rusinea apare atunci cand parintii isi exprima furia, isi retrag dragostea sau incearca sa-si afirme puterea prin amenintari cu pedeapsa. In aceste circumstante, copiii pot incepe sa creada ca sunt rai. Din cauza acestui efect, unii parinti nu reusesc deloc sa-si disciplineze copiii, ceea ce poate impiedica dezvoltarea unor standarde morale puternice.
Cel mai eficient raspuns dat unui comportament rau este exprimarea dezamagirii. Potrivit recenziilor facute de profesorii Eisenberg si David R. Shaffer, un mod eficiet de a creste copiii, este sa-i invatati sa-si exprime dezamagirile si sa le explicati de ce comportamentul a fost gresit. Cum au fost afectati ceilalti si modul in care pot remedia situatia. Acest lucru permite copiilor sa elaboreze standarde pentru a-si judeca actiunile, sentimentele de empatie, responsabilitatea fata de ceilalti si un sentiment de identitate morala, care conduc la a deveni o persoana de ajutor. Partea buna in exprimarea dezamagirii este comunicarea dezaprobarii comportamentului rau si intelegerea faptului ca exista potential de imbunatatire: „Esti un copil bun, chiar daca ai facut ceva rau si stiu ca poti sa faci mai bine”.
Potrivit lui B.F. Skinner „atentia poate servi ca un puternic intaritor” (Seigler, DeLoache, Eisenberg). Skinner credea ca intaririle, consolidarile nu trebuie sa fie un tratament, un dar special, ci atentia in sine este una dintre cele mai bune intariri. Aceasta confirma afirmatiile de mai sus potrivit carora lauda este cea mai buna modalitate de a face un copil sa se comporte bine intr-un anumit mod, deoarece atentia este o laudă. In timp ce Watson a demonstrat ca recompensele pot fi folosite pozitiv ca forma de terapie sau desensibilizare sistematica, el arata, de asemenea, cum este foarte important ca parintii sa nu isi recompenseze copiii cu stimuli după fiecare comportament pozitiv. In felul acesta recompensele aduc in mintea copiilor confuzii si ii va determina sa astepte recompense dupa tot ce fac. Daca copiii asteapta o recompensa dupa fiecare actiune buna, incep sa faca lucruri bune doar pentru a primi ceva, mai degraba decat pentru ca este bine sau moral.
Psihologul Richard Weissbourd ofera 5 sfaturi practice care odata aplicate fac diferenta in modul de viata al copilului dumneavoastra si va ofera placerea de a creste copii cu principii morale. In realitatea lumii de azi, asemenea copii sunt unicorni!
-
- Determinatii pe copii sa faca o prioritate din a le pasa de celelalte persoane.
Weissbourg sugereaza ca, in loc sa le spuneti copiilor dvs. „cel mai important lucru este ca esti fericit”, ar trebui sa le spuneti „cel mai important lucru este ca esti un copil bun”. - Invatati-i sa fie recunoscatori.
Invatati-i zilnic sa fie recunoscatori, sa fie deschisi in a se angaja in actiuni de generozitate, cum ar fi sa-i ajute pe ceilalti copii cu temele sau sa-si imparta bunurile. Oamenii adesea cred: caracterul determina actiuni, dar cand vine vorba de a creste copii morali, este important pentru voi ca parinti sa va amintiti ca actiunile si comportamentele pe care le manifestati in jurul copiilor le formeaza caracterul. - Ajutati copiii sa-si extinda cercul preocuparilor empatice sau al respectului.
Cultivati-le in minte ideea ca toti oamenii merita sa fie apreciati si respectati: incepand cu cei pe care-i intalnesc zi de zi, familia si prietenii, pana la femeia de serviciu sau chelnerul care le aduce mancarea.
- Fii un model de moralitate pentru copilul tau.
Parintii sunt cei mai influenti oameni din viata copiilor lor, aratati-le zilnic exemple demne de urmat. Comportati-va onest, corect si recunoasteti cand gresiti. Vorbiti despre dilemele etice cu care va confruntati (in functie de varsta) cu copiii vostri, dati-le posibilitatea sa vorbeasca si ei despre propriile dileme etice cu care s-au confruntat in timpul zilei. Acesta poate fi un subiect grozav de conversatie, benefic pentru intreaga familie. - Ajutati copiii sa treaca cu bine peste sentimentele dificile cu care se confrunta.
Deoarece abilitatea lor de a avea grija de ceilalti poate fi inhibata de propriile lor sentimente negative. Cu cat isi pot controla mai bine propriile emotii si ganduri distrugatoare, cu atat mai bine, mai sanatos vor relationa cu ceilalti, cu lumea exterioara. Cateva minute pe zi de meditatie și discutii purtate intr-o maniera afectiva si asertiva sunt modalitati excelente pentru copii sa-si inteleaga sentimentele negative atunci cand apar.
- Determinatii pe copii sa faca o prioritate din a le pasa de celelalte persoane.
Weissbourd spune ca aceste sfaturi nu vor aduce beneficii doar interactiunii cu lumea externa. Va imbunatatii calitatea relatiei cu ei insisi si implicit cu familia.
„Daca putem sa-i ajutam pe copiii nostri … sa se regaseasca in ceilalti, inclusiv in cei care sunt diferiti de ei, vor avea relatii mai bune intreaga lor viata … Aceasta este o fundatie esentiala atat pentru moralitate, cat si pentru fericire”.
Prin straduinta zilnica de a deveni cel mai bun exemplu posibil pentru copilul tau, poti aduce un copil moral in lumea de astazi. Daca doresti un copil deosebit, care se armonizeaza sanatos cu el insusi, cu familia si lumea, morala este calea cea mai potrivita. Cand sunt mici, copiii spun ca vor sa fie ca mama sau ca tata cand vor creste mari!
Ai fi fericit daca copiii tai ar creste pentru a fi ca tine?
Cu multa sinceritate si iubire,
P.S. Daca iti place ceea ce citesti si consideri ca acest articol ar putea ajuta, ofera si altcuiva posibilitatea de a afla despre el!
Articol inspirat de Adam Grand, profesor de management si psihologie la Scoala Wharton din cadrul Universitatii din Pennsylvania, si „Raising Caring Children” by Harvard University
Photo: Unsplash.com, Pinterest.com
Mi-a placut!… Continua ce faci, sper la cat mai multi cititori!…Succes!
Te pup!