Ce este fericirea?

Jung spune ca o viata fericita nu poate exista fara o anume cantitate de intuneric. Freud afirma ca fericirea inseamna implinirea dorintelor din copilarie. Mahatma Gandhi spune ca fericirea este armonia dintre ceea ce gandesti, ceea ce spui si ceea ce faci.  Sfantul Augustin spune, fericirea e sa stii sa iti doresti ceea ce ai deja. Fericirea este multumirea de sine, spune Aristotel. Iaca fericirea visata de mai inainte, cum s-a implinit, spune Creanga. Iar Platon spune ca fericirea cuprinde cinci parti. O parte este a lua hotarari bune; a doua este a avea simturi bune si sanatate trupeasca; a treia este reusita in ceea ce intreprinzi; a patra-i reputatia buna printre oameni si a cincea a avea bunuri folositoare pentru viata.

In dictionar fericirea este definita ca stare de multumire intensa si totala determinata indeosebi de satisfacerea unei nazuinti.

Cercetarile stiintifice au aratat ca persoanele fericite au mai multe sanse de a gasi un partener cu care sa formeze o relatie durabila si satisfacatoare, sunt parinti mai buni pentru copiii lor. In plus acestia sunt oameni multumiti si sanatosi, au un sistem imunitar mai puternic sau sufera mai rar de boli cardiovasculare. Sunt dovezi care sustin ca asemenea persoane traiesc mai mult decat semenii lor lipsiti de fericire. Fericirea duce la o sanatate mentala mai buna, o vointa mai bine ancorata in realitatea vietii, la o rezistenta mai mare in fata neajunsurilor de care ne lovim si a traumelor. Oamenii fericiti au performante mai bune in viata, au succes pe toate planurile vietii lor. Fericirea ne aduce recompense personale enorme. Fericirea si emotiile traite pozitiv actioneaza ca un antidot impotriva prejudecatilor. Este bine de stiut ca fericirea personala la care visam este inseparabil legata de bunatatea sufletului, de compasiune si grija pentru noi insine, ceilalti si tot ceea ce ne inconjoara. Prin mai multa fericire ajungem sa dobandim mai multa compasiune, prin mai multa compasiune ajungem sa cuprindem in sufletul nostru mai multa fericire!

La nivel uman elementar, fundamental, noi toti suntem la fel! Fiecare fiinta simtitoare in parte aspira la fericire! O dorim mai presus decat orice si niciunul dintre noi nu doreste sa sufere. Aceasta este realitatea noastra fundamentala! Iar in acest plan, problemele cu care ne confruntam in viata de zi cu zi, raman aceleasi. Dar felul in care traim aceste probleme, felul in care le facem fata difera de la o fiinta la alta. Diferenta este data de nivelul de educatie sau abilitatile pe care le cultivam in decursul vietii. Aspectul pozitiv este faptul ca avem cu totii abilitatea, potentialul necesar de a ne schimba, de a ne antrena pentru a deveni fiinte fericite. Ne putem antrena pentru fericire aproape la fel cum o facem cu orice alta aptitudine, cultivand-o direct prin efort si exercitiu. Cu rabdare si perseverenta putem obtine fericire prin schimbarea atitudinii si a felului de a privi lucrurile. Cheia este in mainile noastre! Fericirea personala nu depinde de conditii exterioare, nu este nevoie sa ne bazam pe noroc sau sansa, sau sa asteptam ziua cand se vor implini anumite conditii: cand vom intalni persoana potrivita, cand vom slabi sau vom avea mai multi bani, cand vom avea job-ul la care visam. Acum si aici, este posibil!

Cum „facem rost” de fericire?

Fericirea incepe atunci cand decidem sa stabilim o anume disciplina interioara care aduce cu sine o transformare a atitudinii proprii, a intregii perspective asupra vietii si modului in care ne raportam la ea. Ceea ce da sens vietii este fericirea. Iar aceasta este determinata de starea de spirit pe care singuri o cream cu gandurile noastre, ea nu vine din circumstante exterioare. Un job care ne face sa ne simtim sefi, o masina noua, o casa sau aprecierile semenilor nostri ne fac sa ne simtim bine o bucata de timp dar ceea ce dureaza si are o baza solida este natura nealterata a mintii primordiale. Cu alte cuvinte, sentimentele de fericire sau nefericire pe care le traim au foarte putin de a face cu conditiile cu care ne confruntam. Ele sunt mai mult in stransa legatura cu modul in care percepem situatiile respective, felul in care gandim despre ele.

Ne uitam in jurul nostru si ne comparam cu ceilalti oameni, atunci incepe declinul moral. Oricat am avea, oricate am poseda avem tendinta de a fi nemultumiti daca “vecinul” are mai mult. HL Mencken spune “ un om bogat este cel care are un venit anual mai mare cu 100 de dolari decat sotul surorii sotiei lui”. Comparandu-ne constant cu cei care sunt mai frumosi decat noi, mai celebri, mai bogati sau mai destepti duce de foarte multe ori la frustrari, ura, invidie sau nefericire. Putem, insa, sa folosim in mod pozitiv comparatia dintre noi si altii care sunt mai putin fericiti, pe care destinul karmic i-a aruncat in mizerie. Atunci devenim multumiti de viata pe care o avem si reflectam cu bucurie la lucrurile pe care le detinem. Atitudinea mintii este factorul determinant si necesar unei vieti fericite! Ce minunat ar fi sa ne amintim din cand in cand nu cati sunt in fata noastra, ci cat de multi sunt in spate. Sa ne uitam catre acele fiinta care traiesc in zone de razboi si intalnesc traume si disperare la orice pas. La aceia care sunt afectati de fenomenele extreme ale vremii, la fiintele care locuiesc in tarile  din Africa si multi altii. Aceste ganduri au darul de a aduce compasiune in suflet, au darul de a ne face sa constientizam suferinta celorlalti. In felul acesta dispare ignoranta, realizam ca si atunci cand nu putem face mare lucru pentru cineva, avem posibilitatea sa nu-i dorim raul si sa ne rugam pentru eliberarea de suferinta a tuturor fiintelor simtitoare. O minte compasionata, un suflet care se ingrijeste de binele altora, este un izvor nesecat de fericire!

O minte calma si puternic ancorata in realitatea vietii aduce cu sine intelegere si acceptare, puterea de a realiza ca totul este trecator si orice circumstanta poata fi schimbata. De exemplu, daca suntem nefericiti sau frustrati nici confortul financiar nu ne poate fi de mare ajutor. Pe de alta parte, daca mintea noastra este calma, avem o stare de spirit pozitiva si suntem impacati, putem fi multumiti chiar daca nu suntem sanatosi fizic. Am vazut in societati foarte dezvolatate din punct de vedere material, oameni care nu pareau fericiti deloc. Sub aceasta suprafata spectaculoasa exista pe fetele lor o neliniste care aduce frustrari, dependente de tot felul, certuri. Pe de alta parte am vazut oameni saraci care aveau o stare de liniste sufleteasca, de acceptare si multumire care le aducea pe fata zambete de recunostinta. Garantia care aduce bucurie vine din interiorul lumii noastre si nu din ceea ce ofera lumea exterioara. Impacarea, calmul, fericirea izvorasc din afectiune, bunatate, compasiune, acceptare. Implica sensibilitatea si profunzimea sentimentelor care ne alimenteaza personalitatea in intregul ei. Un izvor nesecat de fericire vine din aprecierea de sine.

Dalai Lama spune in cartea “Arta fericirii: “Atata timp cat lipseste disciplina interioara care calmeaza mintea, indiferent de imprejurarile sau conditiile exterioare, ele nu ne vor da niciodata bucuria si fericirea pe care le cautam. Pe de alta parte, daca avem calitatea aceasta interioara, calmul mintii, o anume stabilitate interioara, chiar daca ne lipsesc unele posibilitati exterioare pe care in mod normal le-am considera necesare pentru a fi fericiti, tot vom putea trai o viata fericita si plina de bucurie”.

Ce transformare extraordinara se petrece in viata noastra cand ajungem sa intelegem ca nu avem nevoie de mai multi bani, de mai multa atentie, faima, nu avem nevoie de corpul perfect sau partenerul de viata ideal pentru a obtine fericirea deplina dupa care aspiram. Avem mintea noastra! Ea este singura unealta primordiala care ne umple de fericire pana la refuz.     Circumstantele exterioare impermanente si seci nu pot inlocui experientele interioare autentice si durabile. Insa noi traim de obicei atat de inconstienti, incat nu ne cunostem propriile posibilitati interioare, suntem in afara sinelui autentic. Si din acest motiv ne uitam in jur la alti oameni, cautam reguli si legi exterioare pe care, in nedumerirea mintii adormite, suntem gata sa le urmam, sa le respectam orbeste. Cu cat vom pune mai mult accent pe posesiunile si bunurile lumii exterioare cu atat mai putin vom percepe esentialul, cu atat mai nesatisfacatoare ne va fi viata! Ne vom simti limitati, ingraditi pentru ca avem intentii si dorinte limitate, lipsite de esenta.

Daca stam sa gandim just, valoarea noastra se datoreaza esentialului, binelui, iar daca nu avem asa ceva, viata ne este lipsita de valoare, o irosim. Si cum am putea fi fericiti?

In atingerea fericirii durabile un aliat de nadejde este invatatura. Invatand prin intermediul cartilor, citind ori de cate ori avem timp liber, invatam din experientele noastre sau ale altora in ce fel ne afecteaza emotiile si comportamentele negative si cat de benefice sunt cele pozitive. Odata intelese devenim hotarati sa le pretuim intrucat simtim ca ne este bine. Invatand, ajungem sa stim, ne dezvoltam treptat o convingere ferma de a ne schimba. Ajungem sa auzim fiinta cum ne sopteste suav, linistit: “Secretul fericirii mele, al viitorului meu personal este in mainile mele! Eu nu ratez aceasta ocazie!” Fericirea este o stare mentala care se alimenteaza din inconstientul si constientul gandurilor pe care le cream. Prin urmare daca cautam fericire este important sa cautam cauzele care-i dau nastere, iar daca dorim sa evitam suferinta este important sa inlaturam aceste cauze.

Cand cultivam in sufletul nostru compasiune, bunatate neconditionata, fiinta ne deschide usa launtrica a lumii interioare. Astfel ne deschidem cu multa usurinta noua dar si celorlalte fiinte, devenim mai calzi si prietenosi si percepem lumea la fel cum ne simtim. Vom avea intelegerea clara a faptului ca oamenii toti sunt ca noi, vor sa fie fericiti si apreciati si nu vor sa sufere. Intelegem cu usurinta spiritul prieteniei. Simtim nevoia de libertate, nu ne mai este teama, dispar neincrederea sau nesiguranta. Atingerea fericirii reale presupune schimbarea perspectivei vietii, a felului de a gandi. Acest lucru nu este simplu! Este o lupta pe care nu o castigam usor, dar daca ceva merita sa fie castigat in lumea asta…este acest “razboi”! Nu exista nici un secret, o metoda usoara, sau cineva care sa ne usureze calea. Suntem noi si mintea noastra si avem nevoie de o varietate de metode care sa ne ajute sa facem fata diverselor stari mentale negative, sa inlaturam complexele pe care le-am inmagazinat. Iar acest lucru cere timp, dedicatie si intelepciunea de a accepta schimbarea!

Cu cat cunoasterea de sine devine mai complexa, cu atat mai usor vom face fata lumii. Invatand sa ne judecam consecintele faptelor noastre pe termen lung si scurt, ale propriilor comportamente, de a le cantari, ne vom elibera din inchisoarea mintii limitate. Ne castigam umanitatea si odata cu ea sufletul. Cu cat mai temeinice sunt educatia si cunosterea de sine, cu atat mai clare sunt definite sursele fericirii si cauzele care aduc suferinta, cu atat vom fi mai eficienti in a obtine fericirea mult visata. Avem cu totii si fiecare dintre noi in parte acest potential!

 

Cu multa sinceritate,

P.S. Daca iti place ceea ce citesti si consideri ca acest articol ar putea ajuta, ofera si altcuiva posibilitatea de a afla despre el!

 

Photo: Unsplash.com, Pinterest.com

AdelaR

Author AdelaR

More posts by AdelaR

Leave a Reply

2 × three =