Imagineaza-ti cat de diferita ar fi viata ta daca ai cauta mereu sa fii tu insuti si sa traiesti fara a incerca sa multumesti pe toata lumea!
Cand te privesti in oglinda, de ce o faci? Scopul principal este sa te asiguri ca-ti sta bine parul, ca te-ai machiat bine, ca ai dintii curati, sa te reasiguri ca esti inca tanara sau ca esti o fiinta frumoasa. Dar cum ar fi sa te privesti in oglinda pentru a te descoperi pe tine insati, pentru a elimina indoielile sau temerile prestabilite. Cum ar fi sa te privesti in oglinda si sa-ti doresti din tot sufletul sa fii tu insati, sa-ti descoperi identitatea de sine, care este nucleul personalitatii tale si care-ti ofera constiinta clara a faptului ca esti unica, in felul tau.
De ce, poate ma intrebi? Pentru a reusi sa intelegi ca singura ta menire pe acest pamant este sa fii minunata fiind tu insati! Ce rost are sa imiti o alta fiinta, sa fii ca altcineva? Nu ti se potriveste, este fals! Cand te uiti la personalitati remarcabile, acel cineva pe care tu doresti sa-l imiti, vei descoperi ca acesti oameni nu au nimic in comun cu altii. Sunt ei, asa cum sunt! Si tocmai acest lucru este ceea ce-i face pe ei minunati si ce te face pe tine sa-i admiri. Cand stai cu tine, intreaba-te sincer: Tu cine crezi ca esti? Este intrebarea cea mai simpla si, cu toate astea, cea mai complicata posibil! Partea minunata este ca preocupandu-te sa raspunzi acestei intrebari pui bazele unei constiinte de sine sanatoase, a unei identitati si stime de sine benefice tie. Presupune evaluarea propriei valori!
Ce sunt identitatea si stima de sine
Pe baza constiintei de sine se realizeaza identitatea de sine care a mai fost definit ca: „Cine sunt eu?” O imagine a identitatii tale ca persoana unica, care include, printre altele, identitatea etnica. Identitatea spune ce este diferit la tine comparativ cu alte persoane, ce stii si crezi tu, ce consideri pretios si ce respecti, valorile si credintele tale, care este scopul existentei tale. Stima de sine, sentimentul valorii personale este fundamental pentru identitatea ta. Relatiile pe care le-ai avut cu familia in timpul copilariei sunt considerate a juca un rol crucial in dezvoltarea stimei de sine. Parintii pot stimula stima de sine exprimand afectiune si sprijin, ajutand la stabilirea unor obiective realiste, in loc sa impuna standarde inaccesibile.
Karen Horney a afirmat ca respectul de sine scazut conduce la dezvoltarea unei personalitati care excesiv doreste aprobare si afectiune si manifesta o dorinta extrema de realizare personala. Conform teoriei personalitatii lui Alfred Adler, stima de sine scazuta îi determina pe oameni sa se straduiasca sa-si depaseasca inferioritatea perceputa si sa-si dezvolte forte sau talente pentru a compensa acest lucru. Modul în care te percepi depinde de gradul de autoapreciere si autorespect pe care il ai despre tine. Cand nu te apreciezi, spui ca ai o stima de sine slaba, acest lucru poate duce la degradarea personalitatii, pana in punctul in care te simti inferioara sau inutila. Cand te apreciezi, stima de sine este pozitiva, inseamna ca te iubesti, ai respect pentru tine, ai incredere sa fii tu.
Aminteste-ti de cate ori in viata ai auzit pe cineva spunandu-ti: Fii tu insati!, sau tu, de cate ori ai sfatuit pe cineva: Fii tu insuti! Cand ti-a fost teama sa faci ceva, cand nu puteai sa-i spui cuiva ca-ti este drag, cand ai mers la primul interviu…cineva era langa tine si te incuraja asa: Fii tu insati! Si tu ai facut la fel cu cei dragi tie, pentru ca stiai ca este sfatul cel mai sanatos cu putinta. Cand mama ta iti spunea sa fii tu, ea stia ca esti formidabila, incantatoare asa cum esti. Cand tu iti sfatuiesti prietena cea mai buna spunandu-i: Fii tu, nu ai nevoie de altceva. Tu o cunosti si stii ca este minunata, extraordinara exact asa cum este.
Sa te iubesti pe tine inseamna sa doresti sa fii tu, insamna sa-ti dai seama ca esti inzestrata cu darul de a fi o fiinta unica in felul tau. Cand ai seninatatea de a pricepe acest lucru cauti cu orice pret sa te pui in slujba scopurilor tale. De exemplu, alegi un iubit, nu pentru cum arata si pentru cum te face sa te simti, cauti un job care sa te satisfaca, si nu doar financiar, iti alegi prietenii pentru ca impartasiti aceleasi principii morale, nu pentru ca-ti ofera anumite avantaje… Tu vii pe lume ca fiinta completa, perfecta asa cum esti. Ceva in drumul tau evolutiv se schimba…..Din clipa in care te nasti primesti o sentinta pe care o executi pana la final. Cum ar fi sa-ti usurezi munca doar straduindu-te sa devii cat mai bun in a fi cine esti tu cu adevarat. De ce sa pierzi timpul incercand sa fii altcineva? Cei pe care-i admiri nu fac asta! Si ei au succes in viata! Acesti oameni remarcabili stralucesc pentru ca sunt ei insisi de la inceput pana la final. Tu cine vrei sa fii?
Aminteste-ti cat de minunata si exuberanta erai copil fiind, erai voiciunea nemarginita, si erai fantastica in a fi tu insati. Pe atunci nu stiai cum sa-ti ascunzi diferentele. Aminteste-ti ce schimbare s-a petrecut cu tine dupa varsta de sase sau sapte ani? In aceasta perioada mergi la scoala, intri in viata sociala, inveti sa te adaptezi. Ai inceput sa-ti conturezi constiinta de sine si ca o ironie a sortii esti din ce in ce mai putin buna in a fi tu insuti, pentru a te potrivi cu colegii si prietenii tai. Pentru ca altfel esti privita ca fiind ciudata, diferita, iar acesta este momentul in care incet-incet incepi sa renunti la propria autenticitate.
Daca cei apropiati tie nu te accepta asa cum esti, nu-ti accepta manifestarile naturale, tu renunti pentru ca nu-ti place sa fii singura, respinsa. Cand pierzi autenticitatea cauti sa impresionezi alte persoane, cauti sa fii ca altcineva cool, cauti mai tarziu un job, care desi te distruge la nivel psihic, iti aduce atentie din partea celorlalti. Doar ca sa umpli golul lasat de deconectarea dureroasa de propria fiinta. Si poti ajunge sa ai cel mai dorit job, poti sa fii in contact cu multi oameni, buni sau rai, poti avea o situatie financiara buna, daca nu esti in contact cu tine, daca nu esti tu insati, vei simti mereu acest gol ca o tristete insistenta, ca un sentiment de singuratate apasatoare.
Cand esti autentica esti tu, te iubesti si nu ai nevoie de nimic din afara care sa te faca sa te simti bine. Cand esti tu insati in mod natural, nu te simti buricul pamantului, nu te bantuie complexul de superioritate, nici nu simti ca ai fi ultimul om. Acestea sunt semne ale unui Eu fragil. Cand esti tu insati, stii cum esti si cat poti, nu te mai compari cu nimic din afara ta, te compari cu tine insati. Si cand tu nu te compari cu nimeni, nimeni nu se compara cu tine! Iti dai seama ce mod eliberator de a trai? Sa nu simti nevoia de aprobare din partea celorlalti, sa nu simti o necesitate din a cere opinia altcuiva pentru o nevoie personala, sa nu devii dependenta de iubirea celorlalti. Acestea sunt cateva dintre beneficiile pe care le castigi alegand sa fii tu. Fa tot ce poti pentru a nu pierde fantastica autenticitate cu care te-ai nascut.
In acest sens, este important sa ai intelepciunea de a nu pierde din minte ideea ca tu, si fiecare dintre noi in parte, esti inzestrata cu un har, care te face pe tine sa fii tu si pe mine sa fiu eu. Identitatea ta nu poate fi comparata cu a mea si invers. Cine esti tu pentru celelalte persoane? Ceea ce ele cred despre tine, pentru ca foarte multi te cunosc dar putini stiu cu adevarat cine esti. Si sunt atat de multe opinii despre cine esti si cum esti, in functie de cati oameni te cunosc. Cauta cu orice pret sa te cunosti! Ramai mereu de parte ta, ramai cu tine insati!
In adancul sufletului stii ca esti unica in felul tau, sarcina pe care o ai de indeplinit este sa-ti dai seama cum sa-ti pastrezi unicitatea. Cand crezi ca este momentul potrivit sa devii tu insati? Cand vei avea pe cineva care sa te iubeasca? Cand vei avea un job mai bun sau mai multi bani? Maine? Cand un eveniment tragic se va intampla si te va devasta in interior? Cand cineva drag tie se va imbolnavi sau tu te vei imbolnavi? De ca sa astepti pana atunci? Puneti aceasta intrebare acum? Daca astepti pana cand ceva exterior se va intampla, te va prinde nepregatita. Vei fi vulnerabila, slabita.
Nu crezi ca ar fi mai practic sa faci aceasta schimbare acum cand esti puternica? Cand esti multumita dar stii ca poti mai mult, ca esti mai mult? Sau poate ca deja ani de zile ai trait nefericita? Si sincer ai considerat ca este vina fostului iubit, al tatalui care nu te-a apreciat, a mamei care nu te iubeste…? A colegilor care nu te respecta? In fiecare dintre aceste argumente poate exista o samanta de adevar, dar vine o vreme cand trebuie sa accepti ca daca vrei ca circumstantele exterioare sa se schimbe, daca vrei ca viata ta sa se schimbe, tu trebuie sa te schimbi. Viata aceasta cere de la tine mai multa munca decat ti-ai fi dorit, mai multa responsabilizare daca vrei sa fii implinita, realizata. Dar nu este obligatoriu! Poti ramane indolenta, in stare de ignoranta activa, insa nu te intreba de ce nu esti fericita sau de ce nu ai si tu….
Cu multa sinceritate,
P.S. Daca iti place ceea ce citesti si consideri ca acest articol ar putea ajuta, ofera si altcuiva posibilitatea de a afla despre el!
Photo: Unsplash.com
