Ce este loialitatea?

Poate fi definita ca un sentiment de atasament la ceva in afara sinelui, cum ar fi un grup, o institutie, o cauza sau un ideal. Loialitatea era considerata pe scara larga o virtute. Dar la fel stau lucrurile in zilele noastre? Poate fi caracterizata ca o dispozitie practica de a persista intr-un atasament asociativ, dar nu neaparat valoros, asociat. Este de fapt loialitatea sanatoasa, benefica, sau inteleapta? Este clar ca poate avea atat conotatie pozitiva cat si negativa. Loialitatea in sensul pozitiv inseamna: dragoste, apreciere, supunere dar nu oarba, prietenie. Loialitatea in conotatia negativa se refera la: atasament, lacomie, pofta, incapatanare, nebunie.

La nivel subconstient, cei mai multi dintre noi, facem o confuzie intre loialitate si integritate! Integritatea se refera la coerenta dintre ideile sau principiile dupa care ne ghidam in viata si actiunile noastre. Loialitatea este o extensie folositoare a acestui principiu, aplicabila in sustinerea idealurilor… dar loialitatea are de a face cel mai mult cu oamenii care conteaza din viata noastra.

Josiah Royce a capturat cele mai multe conotatii ale termenului cand l-a definit ca fiind „devotamentul dorit, practic și deplin al unei persoane intr-o cauza.

Cauza cea mai apropiata de loialitate este, probabil, inradacinata in frica si vina, teama de pedeapsa, admiratie si iubire. Cand suntem inspaimantati de autoritatea politica si sociala opresiva, vointa noastra este diminuata si devenim subordonati puterii pe care stim ca nu o putem invinge. Fiind intr-o pozitie inferioara oferim loialitatea noastra, chiar si cu riscul propriei vieti, sperand ca suntem protejati.

O alta confuzie cream la inceput cand alegem sa facem prietenie, sa ne implicam in relatii sentimentale sau de orice fel bazandu-ne pe sentimente vagi sau lipsite de o analiza constienta.

Cand suntem deranjati de catre cineva, avem tendinta de a respinge gestul sau de a pleca fara sa stim de ce. Daca suntem tradati, ne simtim pierduti. Acordam increderea si loialitatea noastra unui partid sau persoana politica si ajungem sa fim dezamagiti. De ce se repeta aceste scenarii? Pentru ca sentimentele noastre nu sunt sigure, nu sunt lamurite: cui si de ce suntem loiali? Fara un set de convingeri alese constient ne ratacim constant pe drum. Prin acest lucru vreau sa spun ca, daca viata noastra este traita constient si alegerile sunt delibetate! Daca noi pretuim onestitatea, inteligenta sau compasiunea, vom cauta sa avem in jurul nostru oamenii ca noi. Iar oamenii cu asemenea calitati merita loialitatea noastra!

Cei mai multi dintre noi nu suntem constienti in mod constient! Suntem pragmatici! Adica ne lasam condusi prin viata dupa sentimente de genul: ma simt bine asa!, functioneaza pentru mine!, ce este bine pentru altul, merge si la mine! Cum am putea avea viata la care visam daca plecam la drum fara un set de valori, principii sau o simpla filosofie rationala dupa care sa ne orientam? Prin urmare, nu putem trai aceasta viata fara sa construim un set puternic de convingeri pentru fiecare alegere pe care o facem! Nu putem practica integritatea intr-un domeniu sau nu putem sa fim loiali familiei, celui cu care impartim viata sau altor circumstante daca nu avem la baza un set de valori contient alese si puternice la care sa ne raportam.

Oferim loialitate familiei, prietenilor, profesiei, organizatiei pentru care muncim, tarii in care traim, religiei, adica anumitor tipuri de asociatii naturale sau conventionale cu care devenim profund implicati sau cu care ne identificam. Este important sa ne intrebam daca judecatile despre valoarea loialitatii pot fi reduse la judecati cu privire la valoarea asociatiilor carora li se acorda loialitatea sau la legitimitatea a ceea ce se face ca urmare a acestora. Are loialitate valoare independenta de obiectul asociat particular cu care este conectat sau valoarea sa este legata exclusiv de obiectul loialitatii? Unii ar argumenta ca loialitatea este virtuoasa sau viciosa in functie de ceea ce se face din loialitate. Altii ar sustine ca loialitatea este intotdeauna virtuoasa, chiar daca este suprascrisa atunci cand este asociata cu un comportament imoral. Plecam de la ideea ca loialitatea este o virtute, iar virtutile sunt legate intern de ideea unei judecati bune, drepte.

Atata timp cat miezul moralitatii se refera la calitatea relatiilor pe care oamenii le au între ei, atunci loialitatea va constitui o dimensiune importanta a acelei retele relationale. Putem face alegeri gresite in numele loialitatii? Fara indoiala ca acest lucru este incercat de cei care vor sa exploateze loialitatea sau alte virtuti precum generozitatea sau bunatatea.

Loialitatea ca virtute, ofera deschidere spre critici constructive din partea subiectului și a obiectului loialitatii, ramane in limite compatibile cu bunastarea sau cu cele mai bune interese ale celor implicati.

Dar mai are loialitatea aceeasi valoare si azi?

Pornind de la un studiu al revistei Forbes despre loialitatea consumatorilor fata de brand, se spune, printre altele: consumatorii nu mai sunt inclinati sa fie loiali brandurilor asa cum au fost odata pentru ca valoarea de baza a loialitatii in sine nu mai este deosebit de relevanta. In vremurile nu foarte indepartate, loialitatea era privita ca o virtute dorita. Acum, insa, loialitatea inseamna sa ramanem la fel. Nu ne permite explorarea de alternative! In perspectiva noii generatii schimbarea nu mai reprezinta ceva de temut sau evitat. Din potriva, ea creste in ritm accelerat!

Conceptul istoric de loialitate ca valoare este bazat pe dorinta legaturilor pe termen lung si a increderii reciproce pentru ambele parti ale ecuatiei. Motivele pentru care am crezut ca loialitatea reprezinta o valoare sociala importanta nu mai sunt valabile.

Tendinte care schimba conceptul loialitatii.

Conform articolului „The Death of Brand Loyalty: Cultural shifts means it’s gone forever” , aparut in revista Forbes in iulie 2016, sunt cateva tendinte care au dus la schimbarea conceptului loialitatii.

Munca- locul de munca

Loialitatea pentru un loc de munca este radical schimbata! Generatiile anterioare ramaneau acolo 30-40 de ani, iar la final erau sarbatoriti si recompensati. Nu aveau alternativa? poate te intrebi. Nu atat de multe ca azi, dar existau!  Insa ceea ce conta mai mult erau valorile, morala dupa care-si ghidau viata. Treptat, angajatul si angajatorul au aflat ca relatia lor era, mai degraba, una practica decat sentimentala. Generatia de azi nu mai poate fi convinsa sa faca cariera intr-un singur loc de munca. Cu multa greutate se impaca cu ideea de a sta acolo cativa ani! Forta de munca a devenit treptat mai confortabila cu un nou standard. Standardul de azi este independenta, antreprenoriatul!

Corporatii/Guverne 

In acest domeniu lucrurile nu stau cu mult altfel decat cu ceva timp in urma, dar posibilitatile oferite de aparitia televizorului si internetului ne ofera un tablou complet. In urma acestui impact oamenii si-au pierdut increderea in guverne, presa, institutii financiare si corporatii mai mult ca nicodata in istorie. Convingerea ca ceea ce este mare ca amploare, vorbim despre o institutie sau o corporatie, este vazuta acum ca daunatoare, se coreleaza cu ideea ca produsele si serviciile de lunga durata sunt considerate nesigure sau dubioase. Din acest motiv oamenii se indreapta catre produsele si serviciile firmelor mici, aflate la inceput pe care le percep ca pe ceva nou si inovativ.

Religia

Daca in trecut religia a intrat cu multa usurinta in sufletul majoritatii, azi sunt foarte multi cei care nu mai simt nevoia angajarii intr-o dogma. De ce? Candva reprezenta un punct de reper moral, azi inseamna nimic in mod special!

Familia

In trecut familia reprezenta stalpul societatii! Azi mai mult de 50% din generatia milenialilor au crescut cu parinti divortati sau cu parinti care nu au fost casatoriti nicodata. Si in conditiile acestea, cine mai poate crede ca se poate trai fericit impreuna pana la adanci batraneti!

Gandirea 

Literalmente, nu mai suntem facuti sa ramanem conectati cu ceea ce era in trecut! Utilizarea indelungata a tehnologiei a schimbat felul in care creierul nostru functioneaza.  David Levy, profesor la Information School de la Universitatea din Washington, numeste fenomenul “creier de popcorn”. Lucrul acesta defineste un creier atat de obisnuit cu stimularea constanta a multitasking-ului electronic, incat suntem improprii pentru viata offline, unde lucrurile se desfasoara într-un ritm mult mai lent.

Din moment ce loialitatea este o atitudine, ea variaza dea lungul timpului in intensitate, specificitate, rezistenta, directie, continut… Loialitatile se formeaza dintr-o matrice sociala, iar procesele de formare, crestere și schimbare a loialitatii sunt strans apropiate de cele implicate in procesul de identificare. Prin urmare oportunitatile evolutiei personale iti pot schimba loialitatea fata de munca, religie, gandire, guvern si alte institutii. Acest lucru se intampla atata timp cat nu mai exista compatibilitate intre interesele nostre si interesele obiectului caruia dorim sa-i oferim loialitate. Increderea care tinde sa insoteasca loialitatea se bazeaza pe Judecata Dreapta. Nu ar trebui sa aiba de a face cu servilitatea, credulitatea sau naivitatea.

Pe de alta parte, daca alegem sa traim contient si in armonie cu valorile nostre, atunci familia, prietenii sau educatia sunt importante pentru noi deorece le-am acordat credit constient. Ele personifica in ochii nostri si in realitate valorile pe care le detinem. In acest context loialitatea devine fireasca, intrucat nu poti trada ceea ce este valoros pentru tine. Cand spunem ca cineva este loial unui grup, de exemplu, este echivalent cu a spune ca s-a identificat cu grupul, ca apartenenta sa la grup face parte din propria sa auto-definire și ca isi percepe propriile interese si scopuri integrate cu cele ale grupului. Daca, in cazul acesta, oportunitatile iti controleaza cu multa usurinta loialitatea, gasesc ca este ceva in neregula cu caractertul!

Loialitatea este o emotie complexa si paradoxala!  Loialitatea, din punctul meu de vedere, trebuie sa fie simplificata pana devine o chestiune de negociere intre mine si constiinta mea, precum si intre mine si oponentul meu.  Lioalitatea oarba nu este cu nimic mai buna decat absenta acesteia! Am vazut efectele ei in Germania nazista!

Lioalitatea este o legatura intre oameni, ii motiveaza sa ramana impreuna la Bine si la Rau! Oamenii deveniti constient loiali vor manifesta sprijin si vor fi sustinatori, indiferent de circumstante! Loialitatea oarba te determina sa faci ce ti se spune!

Suntem fiinte sociale si din acest motiv ne place sa formam grupuri, ne simtim izolati singuri. In interiorul grupurilor exista relatii, dinamica grupului sugereaza ca membrii trebuie sa fie loiali. Suntem loiali doar datorita relatiilor noastre cu alte fiinte! In felul acesta loialitatea imbraca forma actiunii sociale, a responsabilitatii sociale.

Prin loialitate invatam sa facem celorlalti ceea ce asteapta de la noi, pentru ca ei sa ne poata raspunde in consecinta. Invata sa fii loial principiului ofer bine, astept bine!

Loialitatea Se Masoara Prin Calitatea Faptelor Si Nu Prin Masura De Cantitate!

Cu sinceritate,

AdelaR

Author AdelaR

More posts by AdelaR

Leave a Reply

four − 4 =

Articole recente