Cred cu tarie in ideea ca toate fiintele au ca scop primordial atingerea fericirii!

Experienta mea de viata m-a invata ca drumul cel mai scurt catre aceasta stare vine din dezvoltarea  iubirii si compasiunii fata de tine insuti, mai mult, fata de toate fiintele acestei planete si nu numai. Cu cat mai multa iubire, compasiune si acceptare aratam pentru semenii nostri cu atat mai trainic si mai imbelsugat este sentimentul de bunastare pe care-l vom trai.

Inamicul principal al acestei stari este egoismul mintii sau ego-ul care creeaza sentimente de ignoranta, furie, atasament, ele fiind chiar radacinile  problemelor cu care ne confruntam zi de zi. Aceste probleme, la randul lor,  ne indeparteaza de sensul iubirii si implicit de fericire.

Iubire si Ego nu se poate! Cele doua nu merg mana in mana. Cunostintele si educatia se pot amesteca cu ego-ul, dar iubirea (vorbesc aici despre iubirea compasionata a unei minti eliberata de atasamente – detaliez subiectul intr-un articol viitor) nu-i va tine companie niciodata.

Iubire sau Ego, Alb sau Negru, Zi sau Noapte, Viata sau Moarte,… cand una este prezenta, cealalta nu poate fi. Una se topeste in existenta celeilalte!

Pentru a trai, egoul are nevoie de activitati, de contrarii, de dorinte. Cu cat mai multe placeri avem cu atat mai bine ne simtim iar egoul este mai mult prezent, mai concret. Cu cat mai multe avutii avem cu atat mai grandios si mai atasat de noi ego-ul va fi.

Ego-ului ii place sa se planga si sa protesteze, in felul acesta creste pana ajunge sa se identifice cu tine insuti. Intra in scena in cele mai neasteptate situatii, fie prin cuvinte, atitudine sau impresii, fie prin situatiile pe care le traiesti chiar acum si care au legatura cu tine sau ceilalti.

De la cele banale de zi cu zi:  stai la rand intr un magazin si auzi in minte acea voce care pare a ta „Ce incet se misca! Cum sunt oamenii astia! Ah, ce vreme urata, ploua! Uite cum s -a imbracta asta azi, serios!!!”

Pana la situatii care sunt importante pentru tine acum si in viitor: „Eu nu sunt in stare sa fac asta!  Azi sunt obosit, poate maine voi avea mai multa tragere de inima! ….”

In asemenea situatii tu nu mai ai propriile tale ganduri, ci gandurile te au pe tine!

Provocarea vine de aici, din momentul in care incerci sa intelegi ca vocea din capul tau le creeaza si se rasfrang asupra ta ca rezultat emotional al imboldului de moment.

Ego-ul si Mintea sunt precum mersul pe bicicleta. Daca biciclistul, adica mintea, nu pedaleaza, bicicleta, adica ego-ul, nu se misca.

 

Pentru a scapa de tirania egoului eliberarea porneste din interior, de la o autentica cunostetere de sine. Calea cea mai usoara, din perspectiva mea, este cea spirituala. Viata traita in ignoranta ne aduce in ipostaza de a ne identifica intreaga noastra fiinta cu egoul. Oricat de grea ar parea sabotarea ego-ului, este realizabila. Prin continuarea caii spirituale, prin practica meditatiei, printr-o atenta si continua verificare a realitatii si gandurilor care-ti influenteaza viata. Incet dar sigur vei realiza cat de mult ai fost condus de promisiunile, sperantele si temerile lui false, vei realiza ca toate acestea sunt dusmani ai linistii interioare a mintii. Oricat de mult va incerca sa-ti saboteze calea, persistenta cu care-ti vei cuntinua lupta va face diferenta.

Sensul profund materializat al ignorantei este sa te identifici cu el, sa crezi in el ca si cand ai fi tu, cand de fapt este doar un fenomen mental iluzoriu. Ego-ul este o imagine pe care tu o ai despre tine insuti. Daca egoul dispare nu este nimic in calea  mintii tale care sa te impiedice sa te vezi clar, asa cum esti. Constientizarea idei de Ego si apoi eliminarea lui duce catre adevarata cunostere de sine! De aici tragem concluzia ca punctul de pornire al acestei calatorii se afla in interiorul nostru si nu altundeva.

Radacina sentimentala a egoului este starea de ignoranta care ne-a facut sa credem cu tarie in identificarea absoluta cu el. Ar fi o greseala si o pierdere de timp sa credem ca rezolvarea se gaseste in exterior, materializat in bunuri de consum, job …

Ego-ul  incepe sa prinda contur, inca din frageda copilarie. Programarea mintii continua sa se dezvolte o data cu noi prin parinti si comunitate, educatie si sistem de valori, credinte si patternuri.

Suma tuturor acestor tipare mentale limiate, concepute ca sisteme de credinta si modele de gandire, alcatuiesc centrul de referinta in functie de care ne organizam existenta, sunt fundaluri dupa care ne ghidam viata zi cu zi. Daca suntem sinceri cu noi, realizam ca asa zisele emotii negative sunt rezultatul nepotrivirii realitatii cu ceea ce a gandit, cu ceea ce a planuit ego-ul pentru noi.

In momentul in care devenim constienti de existenta lui, este important sa ne analizam gandurile si atitudinile, sa invitam egoul la masa, sa stam cu el de vorba, pentru a fi constienti de prezenta lui. Asa incepe schimbarea!

Primul stadiu al schimbarii consta in constientizare starii prin care trecem, disecarea ideii de construire a unei noi minti! Acest lucru devine posibil din clipa in care gandurile inconstiente divin constiente, gandirea pozitiva ia locul celei negative sau atunci cand realizam ca in noi traiesc doua persoane diferite, noi si egoul nostru. Realizarea suprema este sa costientizezi suveranitatea egoului asupra mintii si in spatiul eliberarii prin meditatie. Cand esti eliberat de sub stapanirea lui, iti vei cunoaste adevarata natura. Este momentul cand descoperi ca in tine au locuit doua identitati: una este egoul-calculat, guraliv, isteric, exigent, insistent si alta este fiinta spirituala care sta ascunsa si pe care o auzi rar, spre deloc.

Eu deosebesc situatia asa; eu (ego) este doar subiectul constiintei mele, si sine (eu insami) subiectul intregului meu psihic, incluzand eul inconstient.

Pe masura ce-ti vei asculta intelepciunea, vocea interioara, mai mult si mai mult, o vei integra in viata ta. Ea va deveni mai puternica, mai vie si vei putea face usor distinctie intre vocea calauzitoare si glasul carmuitoar. Intre Ego si Tu-insuti.

Oricat de mult va incerca sa-ti saboteze calea, persistenta cu care-ti vei cuntinua lupta va face, in cele din urma, diferenta prin calitatea vietii pe care alegi sa o traiesti in raport cu tine si cu tot ceea ce te inconjoara. Schimbarile si provocarile sunt parti existentiale, iar schimbarea este o constanta. Acest lucru este bine de memorat ca fundal de prim plan!

Cand vei simti ca emotiile (gândurile, rațiunea, dorința, orice stare mentală sau stare in general) sunt însoțite de vibrații care rezoneaza cu tine la unison, memoria adevatarei tale naturi se intoarce la tine in toata splendoarea ei!

Si nu mai vrei sa fii ceea ce se intampla sa fii, ci ceea ce alegi tu sa devii!

Cu prietenie,

PS: Tematica pentru intelegere egoului si solutii pentru inlaturarea acestuia,  vor face tema unui articol viitor.

 

Images Source:
semmizu, unsplash

AdelaR

Author AdelaR

More posts by AdelaR

Leave a Reply

8 − seven =