Ce este procrastinarea?
Procrastinarea este un comportament care are ca principală caracteristică amânarea obiectivelor, acțiunilor sau a sarcinilor. Amânarea poate fi o decizie rapidă, repetată și văzută ca și cum s-ar manifesta neintenționat. În timp, decizia poate fi complet uitată. La fel și consecințele pe care aceasta le atrage după sine. Procrastinarea mai poartă denumirea de boala amânării sau comportamentul de amânare. Oxford English Dictionary o definește ca „amânare a ceva ce ar trebui făcut acum”. Acest comportament de amânare nu este, de obicei, o problemă de gestionare a timpului sau de lene. Putem spune că este vorba de obiceiul cronic de a căuta justificări faptului de a nu începe acum sarcina propusă.
Mulți psihologi au încercat să înțeleagă cauzele amânării, printre aceștia și Freud care a asociat acest comportament cu probleme care decurg dintr-o pregătire deficitară a toaletei (stadiul anal). Mai târziu, teoreticienii psiho-dinamici care l-au urmat au propus că persoanele care au tendința de a amână prezintă semne de comportament nevrotic, de auto-apărare. Abordările psihologice recente și-au mutat atenția de la această abordare dinamică orientată spre interior către una motivațională: Procrastinatorii sunt acum considerați că fiind lipsiți de calități precum autoreglarea, managementul timpului și strategiile de învățare care le-ar permite să aibă un interval mai mic între intenție și acțiune. Psihologii explică procrastinarea ca fiind un mecanism de combatere a anxietății, care este asociat cu începerea sau finalizarea unei decizii. Procrastinarea este un obicei neproductiv pe care îl posedă foarte mulți oameni. Are o putere foarte mare de demotivare.
Ce ne determină să procrastinăm?
Putem vorbi, în primul rând, de cauze fiziologice. Cercetări privind fiziologia creierului au descoperit că, cortexul prefrontal este responsabil pentru funcțiile executive ale creierului, cum ar fi planificarea, controlul pulsiunilor, atenția. Acesta acționează ca un filtru de stimuli distrăgând atenția de la alte regiuni ale creierului. Deteriorarea acestei zonă poate diminua capacitatea unei persoane de a filtra stimulii, de a-și concentra atenția și de a amâna. De asemenea, în spatele procrastinării se poate ascunde o depresie sau o tulburare de atenție.
Printre cauzele psihologice ale procrastinării pot fi amintite cele mai frecvente: probleme de anxietate, stima de sine scăzută, lipsa motivației, perfecționismul, incapacitatea de a gestiona timpul și de a amâna gratificarea, slaba încredere în propriile forțe și această inepuizabilă sură de confort psihic, ”sunt ocupat!”. Persoanele care adoptă acest comportament de amânare au un nivel mai scăzut de conștiinciozitate, aceste persoane bazându-se mai mult pe vise și dorințe iluzorii, perfecțiune. Aceștia nu se bazează pe o apreciere realistă a obligațiilor și a potențialului lor.
Dr. David Burns, în cartea The Feeling Good Handbook, oferă mai multe motive pentru care oamenii procrastinează: așteaptă să aibă o dispoziție necesară, o motivație pentru a începe rezolvarea unei sarcini, teama de eșec, perfecționismul, lipsa recompenselor imediate, afirmațiile „ar trebui”, agresivitatea pasivă, nesiguranța și influențarea ușoară din partea celorlalți, sentimentul de constrângere, lipsa motivației. Lipsa motivației este cea mai cunoscută cauză a procrastinării. O persoană își poate amâna sarcinile pentru că nu dorește să le realizeze, sau din cauza lipsei de interes. Viața, de cele mai multe ori, cere de la noi mai mult decât ne-am fi așteptat. Este lipsit de realism să crezi că în viață poți face doar ceea ce vrei. Prin urmare când interesul nu poate fi stimulat, o soluție împotriva procrastinării este acțiunea: „pur și simplu, fac acum!”.
Toți oamenii procrastinează?
La un moment dat în viață probabil fiecare persoană cade tentației de a procrastina. Acest aspect nu face ca persoana respectivă să fie leneșă, delăsătoare sau indolentă, ci repetarea acestui comportament zi de zi.
Psihologul Linda Sapadin, în cartea sa ” It’s about time” a identificat câteva tipologii de personalitate cu tendințe procrastinatorii: Perfecționistul: „Mi-ar plăcea să termin această sarcină dar vreau să o fac cât mai bine”. Visătorul: „Mi-ar plăcea să încep acest lucru dar sunt unele detalii pe care urăsc să le fac”. Îngrijoratul: „Aș putea să fac acest lucru dar îmi este frică”. Meditativul: „Pot să fac acest lucru, dar de ce ar trebui să-l fac?”. Persoana care lucrează sub presiune, cel care își suprasolicită permanent capabilitățile sub scuza: „Pot să fac acest lucru acum, dar devin mult mai motivat în ultimul moment”. Suprasolicitatul: „Aş face asta acum dar am multe altele de făcut înainte”.
Caracteristici ale persoanelor care procrastinează:
Nu au încredere în sine: își propun atingerea unor standarde foarte înalte pe care nu au încredere că le pot atinge; opoziționist: procrastinatorul declară adesea: „Să nu credeți că mă puteți face să fac ceea ce vreți. O să-mi îndeplinesc sarcinile când o să fiu pregătit și când o să vreau”; manipulator, metoda utilizată pentru a-și justifica comportamentul: „Colegii nu pot începe acest proiect dacă nu sunt și eu acolo”; victimizarea: se simt adesea ca victime care nu-și pot explica propriul comportament sau de ce nu pot fi ca ceilalți. De aici se naște frustrarea.
Ce putem face?
Aceste cunoștințe sunt valoroase cu condiția să le practici. Odată ce înțelegi motivului pentru care procrastinezi, de ce amâni, îți poți da seama cum să rezolvi această problemă. Este mai comod să eviți acest comportament decât să-l combați. Este important să-ți amintești că uneori amânarea este bună, atâta timp cât te ajută să iei decizii mai bune. Amânarea devine o problemă când se transformă în trăsătură de personalitate și procrastinezi zi de zi.
Dacă dorești să depășești cu succes acest obicei, iată care sunt pașii principali pe care este recomandat să îi urmezi:
Cel mai important pas este conștientizarea faptului că ai o problemă, apoi să faci ceva în această privință: Nu amâna pentru mâine ce poți face azi! Psihologii definesc procrastinarea ca o evitare conștientă sau subconștientă de a face ceva. Dacă nu devii conștient de efectele ei se transformă într-un obicei extrem de dificil de înlăturat. Acest obicei te face neproductiv, stresat şi vinovat de propriile eșecuri, cei din jur te evită, percepându-te ca necooperant, leneș, dezagreabil. Din aceste cauze îți pot fi afectate relațiile sociale. Persoanele care tind să procrastineze sunt cei care evită responsabilitățile care le sunt distribuite. Atunci, amintește-ți că timpul este valoros. Dacă amâni înseamnă că nu-ți folosești timpul cu înțelepciune, pierzi oportunități. Motivația de a face ceea ce trebuie făcut ține exclusiv de tine, aici este Speranța.
Odată ce devii conștient că ai această problemă este important să adopți o atitudine tolerantă față de tine. Această atitudine susține procesul schimbării care este o activitate solicitantă și de durată, prin urmare ai nevoie de calm, înțelegere și răbdare. Începi prin a-ți stabili obiective definite cât mai clar și asigură-te că aceste obiective sunt suficient de semnificative încât să te motiveze. Asigură-te că sunt realiste. Prioritizează-ți sarcinile în funcție de importanța lor.
Elimină pe cât posibil tot ce-ți poate distrage atenția. Identifică perioada din zi când ești foarte productiv sau când ești mai puțin productiv și programează-ți sarcinile în consecință. Fă-ți un estimat de timp necesar pentru a termina o sarcină și dublează-l. Dacă ai proiecte mari care par că te copleșesc, împarte-l în părți mai mici, ușor de abordat și începe de undeva, de oriunde vrei tu, dar începe acum.
Utilizează diverse programe sau aplicații pentru a-ți coordona activitățile/sarcinile, sau orice fel de ancore mentale sau vizuale care să-ți amintească sarcinile zilnice. Fii ferm în a onora sarcinile stabilite, asumă-ți răspunderea îndeplinirii lor. Fă-ți obiceiul de a acționa după principiul „Fac acum”. Când ai tendința de a amâna, întrebă-te: Dacă amân, ce avantaje am?
Creează-ți un obiectiv zilnic și recompensează-te când termini cu succes planul de acțiune. Concentrează-te pe obiectivele din prezent, imaginează-ți ce bucurie vei trăi când traba va fi gata. Evită mentalitatea perfecționistă acceptând că munca ta poate avea defecte. Dezvoltă credință în capacitatea pe care știți că o ai de a depăși cu succes amânarea. Număra până la zece înainte de a ceda impulsului de a amâna. Învață să spui nu. În felul acesta înveți să elimini sau cel puțin să minimalizezi procrastinarea.
Principalele beneficii ale depășirii procrastinării sunt pacea minții, sentimentul de putere, reușită și senzație sănătoasă de a fi tu cel care-și conduceți destinul Tu trăiești acum într-o epoca modernă care creează în general confuzie și indecizie. Ofertele pe care societatea ți le așează pe tavă sunt atât de variate. Acești stimuli îți îngreunează capacitatea de a lua decizii și de cele mai multe ori duce la amânare și confuzie. Pe fundalul acestor stări psihologice, de care poate nu ești conștient, poate apărea tendința de a procrastina și care definește comportamentul caracterizat prin amânarea acțiunilor pentru mai târziu.
Procrastinatorii nu trebuie văzuți ca deficienți din punct de vedere moral, incapabili să se motiveze vreodată să ducă la bun sfârșit o sarcină sau leneși. Îndeplinirea sensului vieții depinde de obținerea anumitor rezultate pe care tu le consideri importante, rezultate care pot varia în funcție de valorile, sistemele și de credințe tale. Dar, dacă devii conștient de faptul că multe dintre sarcinile tale sunt abandonate, poți face o schimbare azi. Depinde exclusiv de tine!
Dacă nu te descurci singur, cere ajutorul unui specialist. Cu ajutorul tehnicilor psihoterapeutice, poți învăța comportamente noi, poți învăța cum să-ți învingi temerile și anxietatea. Cerți ajutor, acesta este un act de curaj!
Cu multa sinceritate,
P.S. Dacă îți place ceea ce citești și consideri că acest articol ar putea ajuta, oferă și altcuiva posibilitatea de a afla despre el!
Photo: Unsplash.com, https://www.pexels.com/, https://stock.adobe.com/ro
