Gabor Mate atrage atentia asupra faptului ca (sustinut deja de cercetari stiintifice numeroase) dezvoltarea creierului in perioada intrauterina si in timpul copilariei este factorul biologic cel mai important care va determina daca o persoana va deveni sau nu dependenta de substante sau de comportamente de dependenta: de alcool, droguri, jocuri de noroc, mancatul compulsiv, etc.
Prin urmare nu depententa este problema ta principala, ci traumele, trairile nesanatoase la care ai fost expus bebelus sau copil fiind. Viata netraita a parintilor tai s-a reflectat in ceea ce esti azi. Ceea ce se intampla cu tine azi este rezultatul a ceea ce s-a intamplat cu tine in trecut! Conform lui G Mate, dependenta este o incercare a lumii tale interioare de a rezolva o durere care a inceput cu trauma din copilarie. Pe langa mostenirea genetica cu care te-ai nascut si educatia pe care ai primit-o de-a lungul timpului, mediul in care ai crescut este factorul care modeleaza si-si pune amprenta cel mai puternic pe felul in care functionezi acum. Prin urmare, cauza primordiala a adictiei tale este dependenta de experientele care te-au format in copilarie, si nu dependenta de substante sau comportamente distructive.
Potentialul tau genetic de evolutie a creierului se dezvolta la maxim daca conditiile in care cresti sunt prielnice, adica ai fost ingrijit, iubit, hranit corespunzator. La fel de importante sunt trairile mamei, starile ei de zi cu zi in care tu ai “inotat” ca pestele in ocean. Bebelusii sunt complet dependenti de atasamentul fata de mama lor, si pentru ca dezvoltarea lor sa fie complet sanatoasa ei au nevoie ca aceasta apropiere sa fie ferita de stres, sa fie sigura si protectiva. Sa fie de asa natura manifestata incat copilul sa simta ca traieste o viata paradisiaca. Daniel Siegel spune: “Pentru bebelus si copilul mic, relatiile de atasament sunt factorii de mediu majori care modeleaza dezvoltarea creierului din perioada de crestere maxima… Atasamentul stabileste o relatie interpersonala care ajuta creierul imatur sa utilizeze functiile mature ale creierului parintelui pentru a-si organiza propriile procese.”
Pentru a intelege mai bine cele explicate mai sus, imagineaza-ti un bebelus a carui mama nu i-a zambit niciodata, nu l-a tinut in brate cu tandrete, nu a manifestat fata de el iubire neconditionata, nu i-a vorbit intr-o maniera calma, nu s-a jucat cu el sau era mereu nervoasa si nemultumita in preajma lui? Ce copil vezi in imaginea mintii tale? Ce adult va deveni acest copilas? Bebelusul tau are nevoie de prezenta si atentia ta fizica, dar nu are nevoie de incrcatura ta emotionala. Nu este suficient sa fii prezenta in casa daca lipsesti emotional sau daca esti distanta din cauza propriilor dificultati cu care te confrunti. Centrii emotionali ai creieului copilului tau, in special cortexul orbitofrontal, necesita o hrana emotionala sanatoasa daca doresti sa-i fie bine in viata. Copilul tau iti “citeste” starile mentale, reactioneaza si este puternic influentat de ele! Creierul tau il influenteaza pe cel al copilului tau! Din acest motiv daca esti un parinte stresat, copilul tau va ajunge ca tine, indiferent cat de mult iubesti tu acel copil, spune Mate.
Tiparele nesanatoase pe care i le transmiti micutului in mod repetat ajung sa fie asimilate de creier si vor forma mecanismele cu care va raspunde mai tarziu in viata in raport cu el insusi si lumea. Dr. Rhawu Joseph, cercetator la Brain Research Laboratory, explica: “Un mediu de crestere anormal si saracit poate reduce de mii de ori numarul sinapselor per axon (extensia lunga din corpul celulei care transporta impulsurile electrice spre un alt neuron), intarzie cresterea si elimina miliarde, daca nu trilione de sinapse per creier, ducand la pastrarea interconexiunilor anormale, care in mod natural sunt indepartate pe parcursul dezvoltarii.” Creierul este organul care guverneaza dispozitiile, autocontrolul emotional si comportamentul social. Prin urmare este bine de stiut ca acele consecinte neurologice, experientele adverse si trairile suferintelor din copilarie pot duce la deficiente in viata personala si sociala. Pot duce la reducerea abilitatilor de a anticipa consecintele daunatoare sau de a inhiba comportamentele autodistructive. In acest conditii, creierul pregateste in viitorul adult predispozitia pentru dependente de tot felul.
Cand parintele interactioneaza intr-o maniera emotionala calda si armonioasa cu copilul, creierul acestuia stimuleaza eliberarea opioidelor naturale. Aceste endorfine incurajeaza relatiile de atasament si dezvoltarea continua a circuitelor de dopamina si opinoide ale micutului. Stresul reduce numarul receptorilor opioizi si dopamina. Dezvoltarea sanatoasa a acestor sisteme cruciale (intrucat sunt responsabile de felul in care iubim, ne conectam cu noi si lumea, felul in care alinam durerea sau simtim placerea, felul in care ne motivam) depinde de felul in care am trait relatia de atasament. Prin urmare, prezenta contactului iubitor, lipsit de stres al mamei in perioada postnatala, spune Mate, reprezinta factorul decisiv in dezvoltarea normala a sistemelor de neurotransmitatori ale creierului. Absenta contactului il face pe adultul de mai tarziu vulnerabil la nevoia de a consuma droguri pentru a suplini ceea ce-i lipseste creierului.
Privarea timpurie de prezenta calda si iubitoare a mamei se va manifesta printr-o diminuare permanenta a productiei de oxitocina, care este una dintre substantele chimice ale iubirii. Mai mult chiar, poate duce la o supradozare a nivelului de cortizol, hormonul stresului. Cotrizolul in exces, spune Mate, micsoreaza centre importante ale creierului, precum hipocampul (important pentru memorie si procesarea emotiilor), influenteaza negativ dezvoltarea creierului cu repercusiuni pe viata. Bebelusii nu au capacitatea de a-si regla nivelul de stres, ei depind exclusiv de relatia de atasament cu parintele care ar trebui sa-i gestioneze stresul psihologic si fiziologic, nu sa-l incarce cu propriile trairi nefericite care-i guverneaza viata.
Experientele traumatice prin care treci in copilarie te determina ca adult sa bei, sa te droghezi, sa furi, sa mananci fara incetare, sa devii dependent de jocuri de noroc sau sa fumezi pana faci cancer pulmonar, doar pentru a alina o suferinta emotionala care te roade in interior si de care, de cele mai multe ori, nimeni nu stie. Consumandu-le, te ajuta sa induri durerea, reducand nu impactul fizic ci pe cel emotional, drogurile modifica temporar mediul intern al creierului, dand senzatia de “euforie”. Dependentele sunt afectiuni cronice ale creierului, si acest lucru ar trebuie sa te descurajeze atunci cand ai tendinta de a judeca sau condamna un suferind. Drogurile nu transforma pe oricine in dependent, mancatul nu transforma pe oricine intr-un obsedat de mancare, bautura nu trasforma pe oricine in alcoolic. O vulnerabilitate preexistenta era prezenta de ceva timp, o sursa de stres semnificativa cauta o alinare.
Nu-ti vei putea intelege niciodata dependenta daca vei cauta originea exclusiv in obiectul dependentei, fie ca este o anumita substanta sau un anume comportament. “Dependenta este o problema umana care salasluieste in oameni, nu in drog sau in capacitatea drogului de a produce efecte fizice.” spune Lance Dodes, psihiatru la Harvard Medical School, departamentul pentru adictii. Prin nevoia de a consuma substante sau prin implicare in acelasi gen distructiv de comportament, persoana dependenta cauta efectul garatificator. Cauta sa-si gaseasca calmul mintii si linistea sufletului, entuziasmul sau satisfactia propriei vietii, cauta sa umple un gol interior. Oricat de promitatoare ar fi eliberarea sau umplerea golului, dependenta va da gres de fiecare data. Ea are efecte temporare!
Prevenirea abuzului de substante, afirma Mate, trebuie sa inceapa din leagan sau chiar mai devreme. Societatea, adica noi toti, este primordial sa recunoasca faptul ca nimic nu este mai important pentru viitor decat felul in care se dezvolta copiii. Consultarile prenatale timpurii ar trebui sa nu se rezume doar la analiza sangelui, ci sa includa examinari fizice, sfaturi nutritionale si examinarea stresului din viata femeii insarcinate, sfatuieste Mate.
Este deosebit de important ca orice viitoare mamica sa fie constienta de insemnatatea cruciala a lunilor de sarcina pentru starea de bine si dezvoltarea fatului, de importanta cruciala a primelor luni de dupa nastere si a primilor ani din viata micutului.
Cu multa sinceritate,
P.S. Daca iti place ceea ce citesti si consideri ca acest articol ar putea ajuta, ofera si altcuiva posibilitatea de a afla despre el!
Photo: Unsplash.com,
